Adăposturile antiaeriene doar pe hară. În timp ce săpămâna trecută autoritățile au anunțat despre elaborarea unei hărți interactivă cu locațiile publice care pot fi folosite pe post de adăpost în caz de pericol, primarii unor localități indicate susțin că nu cunosc despre existenaț acestor spații. Puțini sunt cei care au confirmat că dețin astfel de adăposturi, pe care chiar le-au pregătit pentru eventuale situații de forță majoră.
Săptămâna trecută în cadrul unei emisiuni televizate fostul ministru al Afacerilor Interne, Ana Revenco, anunța despre elaborarea unei hărți interactive a adăposturilor antiaeriene din Moldova. Revenco a precizat că harta respectivă conține locații de pe tot teritoriul țării cu acces public care, în caz de necesitate, pot fi folosite drept loc de adăpost.
ANA REVENCO, fostul ministru al Afacerilor Interne: Ceea ce ne-a reușit nouă este să inspectăm locațiile posibile, care pot fi recomandate ca și construcție de protecție temporară în contextul crizei în care ne aflăm pentru cetățeni, în special pentru locuitorii municipiului Chișinău. Echipa de la Inspectoratului pentru Situații de Urgență a elaborat și o hartă interactivă, care poate fi găsită pe pagina web a Inspectoratului, în care sunt indicate acele locații cu acces public, care în caz de necesitate pot fi folosite pe post de adăpost.
Astfel, primarii mai multor localități au spus că nici nu cunosc despre existența unui asemenea spațiu în satul pe care îl administrează.
MIHAIL SCLIFOS, primar orașul Criuleni: Nu avem nici un adăpost. În toate clădirile, cum ar fi școală, școli profesionale erau prevăzute un etaj în pâmânt, subteran, acestea erau prevăzute pentru adăposturile antiaeriene, așa era. Dar să fie ceva așa special amenajat, nu.
Primatul satului Crocmaz din raionul Ștefan Vodă, Ion Veleșco, a fost singurul dintre cei contactați, care a declarat că localitatea sa are un adăpost antiaerian disponibil pentru locuitorii satului. Mai mult, acesta a fost dotat cu toate cele necesarea, a dat asigurări Ion Veleșco.
Purtătoarea de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Liliana Pușcașu, susține că misiunea inspectoratului a fost de a indetifica edificiile, care pot servi drept adăpost antiaerian. Însă, de dotarea și îngrijirea spațiului respectiv sunt responsabile autoritățile publice locale.
LILIANA PUȘCAȘU, purtătoarea de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență: Noi am identificat unde ele ar putea fi. Faptul că autoritățile publice nu se responsabilizează, asta deja ține și de competența lor. Nu poate autoritatea centrală să facă tot. Noi am găsit acele adăposturi, care sunt adaptive, adică ele nu din start vin ca adăposturi de protecție, dar sunt adaptive, ar putea fi adaptate. Deja fiecare autoritate publică, ține și de competența acestora să adapteze adăpostul respectiv, sau edificiul respectiv, ca un eventual edificiu de protecție pentru cetățeni.
Conform hărții elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în total în Republica Moldova sunt 128 de adăposturi antiaeriene, 68 din acestea de află în subordonarea IGSU, iar 60 - în subordinea autorităților publice locale.
Exclusiv TV
