O treime din lume va intra în recesiune în acest an. Avertizarea vine din partea șefei Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. Potrivit ei, 2023 va fi un an dificil pentru o mare parte a economiei globale, iar asta pentru că principalele motoare ale creșterii globale - Statele Unite, Europa și China se confruntă cu o încetinire a activităților. Și țările care nu sunt în recesiune vor simți o stagnare, iar sute de milioane de oameni vor fi afectați, a atenționat șefa FMI.

Kristalina Georgieva a declarat duminică, la emisiunea Face the Nation de la CBS, că FMI se așteaptă ca o treime din economia mondială să intre în recesiune în acest an. Potrivit șefei organizației internaționale, China are una dintre cele mai afectate economii. Motivul principal fiind politica COVID adoptată de autoritățile de la Beijing.

KRISTALINA GEORGIEVA, șefa Fondului Monetar Internațional: Pentru prima dată în ultimii 40 de ani, creșterea economică a Chinei a fost, probabil, în 2022 la nivelul sau sub creșterea globală. Asta nu s-a întâmplat niciodată până acum. În ceea ce privește anul 2023, relaxarea restricțiilor COVID timp de trei sau patru luni va fi o adevărată explozie de cazuri în toată China. Am fost în China săptămâna trecută, într-un oraș în care nu era înregistrat niciun caz de COVID. Dar acest lucru nu va dura mult timp, odată ce poporul chinez va începe să călătorească.

Șefa FMI a mai precizat că Statele Unite ale Americii sunt cele mai rezistente și ar putea evita recesiunea, deoarece piața muncii rămâne destul de puternică. Totodată, Kristalina Georgieva susține că piața forței de muncă din SUA va fi un punct central pentru oficialii Rezervei Federale.

În acest context, șefa FMI a menționat determinarea Europei de a deveni independentă din punct de vedere energetic față de Rusia, în ciuda faptului că va trebui să se confrunte cu o iarnă grea și cu o creștere a prețurilor la energie. În octombrie, Fondul Monetar Internațional și-a redus perspectivele de creștere economică globală în 2023. Estimările aveau la bază efectele negative continue ale războiului din Ucraina, precum și inflația galopantă și ratele ridicate ale dobânzilor create de băncile centrale, cu scopul de a reduce aceste presiuni asupra prețurilor.

NTV Moldova