Premierul italian, Giuseppe Conte, care se află de miercuri la Veneţia ca urmare a inundaţiilor grave care au lovit această regiune, a anunţat în Consiliul de miniştri de joi că a fost declarată starea de urgenţă şi au fost aprobate primele ajutoare pentru locuitorii din zonă şi pentru a sprijini activităţile comerciale, relatează EFE şi AFP, preluat de AGERPRES și MOLDPRES.

Conte a anunţat de asemenea că pe 26 noiembrie va fi convocat un Comitet interministerial, cu prezenţa autorităţilor locale, pentru "a discuta problemele structurale din Veneţia" care sunt provocate, nu doar de fenomenul "aqua alta" (maree înaltă), ci şi de trecerea prin apropiere a marilor vase de croazieră.

Giuseppe Conte a confirmat că în scurt timp va comunica numele comisarului pentru finalizarea proiectului "Moise", uriaşa structură de inginerie care trebuie să protejeze oraşul de fenomenul aqua alta, dar a cărei realizare a fost amânată, fiind înconjurată de polemici şi de fapte de corupţie.

Veneţia s-a confruntat miercuri cu cele mai grave inundaţii din 1966, cu 80 % din oraş afectat de o maree înaltă care a atins pragul de 1 metru şi 87 de centimetri.

În cursul nopţii, mareele s-au menţinut la un nivel mai scăzut, însă joi dimineaţă au crescut din nou şi au atins 1,20 metri, astfel încât principalele atracţii turistice precum piaţa San Marco s-au inundat din nou şi a fost nevoie de pasarele pentru deplasarea turiştilor.

Centrul de Maree al Primăriei, care monitorizează fenomenul "aqua alta" în oraş a avertizat că starea de alertă va continua întreaga săptămână şi că vineri se aşteaptă un nivel al apelor de 1,45 de metri.

Premierul italian a explicat că deocamdată pagubele nu au fost evaluate şi a precizat că a vorbit cu oameni care au pierdut totul.

Pagubele se cifrează la milioane de euro doar pentru bazilica San Marco, bijuterie a epocii bizantine şi care a fost inundată cu un metru de apă de mare sărată.

Veneţia este afectată frecvent de fenomenul mareelor înalte. Oraşul construit pe piloni şi pe sute de insule legate între ele s-a scufundat circa 28 de centimetri în ultimul secol, sub efectul dezvoltării marelui port Marghera şi afluxului vaselor de croazieră.

moldpres