Marcați
Comerțul cu UE, bazat pe reexporturi
Cea mai mare parte a mărfurilor vândute de țara noastră pe piața Uniunii Europene o reprezintă reexporturile. În același timp, pe piața CSI ajung produse autohtone cu valoare adăugată. Concluziile au fost prezentate de către șeful statului, în urma unei analize a comerțului exterior al țării. Igor Dodon a reiterat că Moldova trebuie să păstreze și să recupereze piețele din CSI și să majoreze volumul exporturilor în Occident.

Potrivit lui Igor Dodon, analiza calitativă a exporturilor moldovenești arată că economia Moldovei obține mai multă valoare adăugată din comerțul cu partenerii tradiționali, din Est. El explică această afirmație prin faptul că cea mai mare parte a exporturilor spre UE au reprezentat-o reexporturile. Adică a mărfurilor importate, prelucrate în țară și reexportate în Occident. Ponderea mărfurilor reexportate este de peste 33 la sută, potrivit datelor pentru 11 luni ale anului trecut. Asta în timp ce, acum 20 de ani, era vorba de doar șase la sută.

”Dacă exporturile în țările CSI sunt reprezentate de mărfuri de producție autohtonă, atunci exporturile în UE sunt reprezentate, în proporție de aproape 40 la sută, de mărfuri prelucrate. Companiile străine dau comenzi de procesare în Republica Moldova, din cauza costurilor relativ mici ale serviciilor de prelucrare. Principalii destinatari ai exporturilor de mărfuri prelucrate din Moldova sunt țările UE, cărora le revin 90 la sută din totalul exporturilor din această categorie. Țărilor CSI le revine mai puțin de unu la sută”, precizează șeful statului.

El a prezentat și un exemplu, care confirmă că baza comerțului cu Uniunea Europeană este exportul de mărfuri prelucrate.

”Exportul din categoria ”mașini, echipamente şi aparate electrice” a ajuns, în 11 luni ale anului 2017, la 314 milioane de dolari, preponderent în țările UE, iar importul de materie primă pentru aceeași categorie de mărfuri, iarăși, preponderent din UE, a ajuns, în aceeași perioadă, la 291 de milioane de dolari. Asta înseamnă că, în realitate, exportul net pentru această categorie este de puțin peste 20 de milioane de dolari. Și astfel de exemple, când așa-zisul export în UE reprezintă, în mare parte, reexportul mărfurilor după procesare, pot fi prezentate pentru multe dintre categoriile de produse”, a explicat Igor Dodon.

Șeful statului a menționat că riscul unor astfel de procese rezidă în caracterul nesigur al întreprinderilor care prelucrează mărfuri în țara noastră, pentru a le exporta în Occident. Or, în cazul apariției problemelor la capitolul forță de muncă ieftină, ceea ce în Moldova devine realitate, companiile transnaționale migrează în alte regiuni, pentru forță de muncă mai ieftină și mai accesibilă. Igor Dodon a amintit că, spre deosebire de UE, piața CSI a manifestat, în 2017, semne și potențial de creștere a importurilor de produse moldovenești, iar principalul partener a fost Federația Rusă. Față de 11 luni ale anului 2016, exportul de mere spre Rusia a crescut de mai bine de două ori și a ajuns la nivelul record pentru ultimii 20 de ani - peste 190 de mii de tone. Pentru comparație, în UE au fost exportate doar 6,2 mii de tone sau de 31 de ori mai puțin. Aceeași tendință s-a înregistrat în cazul exporturilor de caise, prune și piersici. Cât despre exportul de legume, cu excepția boboaselor, acesta a constituit 6,4 mii de tone pe piața Rusiei, în timp ce pe piața UE au ajuns doar puțin peste 800 de tone, adică de opt ori mai puțin. O dinamică pozitivă se observă, în ultimii ani, și la exportul vinurilor în Rusia, a precizat președintele țării, care a calificat drept mioape strategiile bazate pe orientarea exclusiv spre piețele occidentale și ignorarea potențialului partenerilor estici.

NTV Moldova
menu
www.ntv.md © 2016-2018 Toate drepturile rezervate
Reproducerea, traducerea și utilizarea informațiilor publicate pe acest website este permisă numai cu indicarea sursei (www.ntv.md).