Marcați
Foto: simbol
Sistemul bancar, expus riscurilor de fraudare și după furtul secolului
Constatarea le aparține unor experți, care au monitorizat evoluțiile din acest sector în perioada decembrie 2016 - mai 2017. Aceste pericole vin, în mare parte, din partea unor grupări de interese, implicate direct sau indirect în gestionarea sectorului în întregime, dar şi a unor bănci în parte. De asemenea, experții au constatat că autoritățile mimează procesul de investigare a fraudei bancare, iar banii furați nu sunt recuperați.

Experții au remarcat că, din cauza unor legi adoptate recent, au fost create premise pentru legalizarea fondurilor obținute în condiții dubioase. Drept exemplu este legea prin care garanțiile emise de Guvern pentru creditele de urgență oferite de Banca Națională celor trei bănci în faliment a fost convertită în datorie publică.

”Din păcate, noi vedem că legea prin care garanția a fost convertită în datorie publică, cele peste 13 miliarde de lei, oferă o portiță și acea ferestruică de 40% din 13 miliarde, asta ar însemna 5,2 miliarde de lei, care într-o formă directă sau indirectă poate fi legalizată aici, prin faptul că un "investitor" sau mai mulți "investitori", care dețin sau sunt deținători ai mijloacelor extrase din sistemul bancar din Republica Moldova, pot să vină şi să cumpere titlurile de valoare, care se află acum în portofoliul Băncii Naționale. Respectiv, cu aceste titluri, să meargă la Ministerul Finanțelor şi să scoată din bugetul de stat bani curați, astfel legalizându-și mijloacele ilegal obținute anterior”, a menționat expertul Veaceslav Negruța.

Experții au criticat și atitudinea superficială a autorităților față de raportul Kroll, care oferă date şi nume concrete ale celor implicați în frauda bancară.

”Din păcate, noi vedem o relaxare a instituțiilor de urmărire şi de investigare, după ce această povară de 13% din produsul intern brut a fost transpusă în datoria statului, pe următorii 25 de ani, pe umerii contribuabililor, ceea ce, de fapt, din punctul nostru de vedere, a fost o greșeală enormă”, a mai adăugat Negruța.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, până acum, de la cele trei bănci aflate în faliment a fost recuperat puțin peste un miliard de lei, însă acești bani nu reprezintă mijloacele delapidate, ci capitalul obținut în procesul de administrare a stării de insolvență.

”80 la sută din acești bani sunt recuperați banii curați sau banii de la oamenii care, pur şi simplu, au avut credite, activele care se vând. Aceștia sunt banii care nu au absolut nimic cu frauda. Alți 20 la sută din bani sunt recuperați prin procedura de insolvabilitate, de la anumite companii care au avut o problemă în a întoarce banii. Deci, din banii fraudați, la ziua de astăzi, din datele oficiale, avem zero bani recuperați”, susține experul Veaceslav Ioniță.

O altă problemă ține de faptul că statul încă nu a inițiat acțiuni în judecată, pentru a obține anularea creditelor acordate în mod fraudulos.

”Noi toți vorbim despre bani fraudați. Noi toți vorbim că anumite sume au fost fraudate, iar eu personal nu cunosc niciun caz prin care autoritățile statului au mers în judecată, ca să demonstreze că din cei 25,7 miliarde de lei, obligațiunile acestor trei banci, unele dintre ele fie sunt frauduloase, fie sunt ilegale, fie sunt false, fie au anumit caracter ilegal, care trebuiesc anulate prin instanța de judecată. Deci, noi, înainte de a vorbi despre suma de bani, pe care trebuie să o recuperăm, trebuie să determinăm: dar care este totuși suma care trebuie de recuperat?Sunt 25,7 miliarde sau suma este cu mult mai mică?”, menționează Ioniță.

Experții au mai atenționat că, alături de sectorul bancar, este expus riscurilor de fraudare și sectorul asigurărilor, deoarece este mai puțin monitorizat de către autorități și nu respectă normele de prudență.

NTV Moldova
menu
www.ntv.md © 2016 Toate drepturile rezervate
Reproducerea, traducerea și utilizarea informațiilor publicate pe acest website este permisă numai cu indicarea sursei (www.ntv.md).